Deleveraging – Definiție, tehnici, semnificație și avantaje

Ce este deleveraging?

Deleveraging este practica de reducere a ratei de levier sau a procentului de îndatorare în bilanţul unei singure entităţi economice. Este polar opusul termenului de pârghie care se referă la procesul de împrumut de bani pentru achiziționarea de active.

Deleverage este procesul de reducere a nivelului datoriilor într-o organizație. Acest lucru se poate face printr-o varietate de metode, cum ar fi vânzarea de active, utilizarea rezervelor de numerar sau negocierea cu creditorii. Deleveraging poate ajuta la reducerea riscului de neplată și la îmbunătățirea stabilității financiare.

Atunci când o firmă sau o persoană încearcă să-și scadă efectul de levier financiar general, este cunoscut sub numele de deleveraging. Prin urmare, reducerea datoriei și opusul efectuării de levier este denumită deleveraging. Cea mai directă abordare pentru o entitate de a reduce efectul de îndatorare din bilanțul său este de a achita imediat orice datorii și obligații restante. Dacă acest lucru nu este posibil, persoana sau compania poate fi expusă la un risc crescut de neplată.

Cu toate acestea, când vine vorba de nivel macroeconomic, deleveraging implică o reducere a nivelului datoriilor în mai multe sectoare, în special întreprinderile private și sectorul guvernamental.

Deleveraging este procesul de reducere a sarcinii datoriei unei organizații, de obicei ca răspuns la o recesiune financiară sau o altă criză economică. Aceasta poate implica refinanțarea datoriilor existente, strângerea de noi capitaluri sau vânzarea activelor pentru a plăti datoria. Raportul dintre datorii și capitalurile proprii este un raport care arată proporția din capitalul unei companii care provine din datorii.

Reducerea efectului de levier este o strategie folosită de companii pentru a-și reduce raportul datorie față de capital propriu. Reducerea efectului de levier poate fi realizată prin diferite mijloace, cum ar fi vânzarea de active, emiterea de noi capitaluri proprii sau rambursarea datoriilor. Scopul reducerii efectului de levier este de a îmbunătăți stabilitatea financiară a operațiunilor de afaceri și de a reduce vulnerabilitatea acesteia la faliment.

Înțelegerea deleverage-ului

Finanțarea prin datorii este procesul de achiziție de fonduri prin împrumut de bani și apoi rambursarea acestora în timp.

Deleveraging este procesul de reducere a cantității de finanțare prin datorii pe care o are o companie. Acest lucru se poate face prin diferite mijloace, cum ar fi vânzarea de active, achitarea datoriilor existente sau strângerea de capital prin finanțare prin capitaluri proprii.

Deleveraging se face adesea ca răspuns la o recesiune financiară sau atunci când o companie are prea multe datorii în raport cu capitalurile proprii ale acționarilor sau venitul net.

Atunci când companiile își asumă prea multe datorii, devin mai puțin agile și mai susceptibile la fluctuațiile pieței.

Din acest motiv, multe companii aleg să dezlege atunci când simt că și-au asumat prea multe datorii. Reducerea efectului de levier poate implica mai multe metode diferite, cum ar fi vânzarea de active, utilizarea rezervelor de numerar sau negocierea cu creditorii.

Reducerea efectului de levier poate fi un proces dificil, dar poate ajuta la reducerea riscului de neplată și la îmbunătățirea stabilității financiare.

Deleveraging În microeconomie

Reducerea efectului de îndatorare în context microeconomic s-ar referi la o singură companie sau o gospodărie care încearcă să-și reducă nivelul total al datoriei prin rambursarea unor datorii și obligații restante.

Acest lucru ar putea fi realizat prin vânzarea anumitor active, prin utilizarea rezervelor de numerar sau prin negocierea unor condiții mai bune cu creditorii. Reducerea efectului de levier poate ajuta la reducerea riscului de neplată și la îmbunătățirea stabilității financiare.

În sectorul privat, reducerea efectului de îndatorare este neplăcută și supărătoare. Vânzarea activelor cu reducere poate duce la pierderi semnificative. În plus, piețele nesănătoase de securitate și de credit îngreunează accesul la capitalul public.

Nu este niciodată simplu să strângi capital pe piața de capital privat: investitorii de capital au suferit deja pierderi substanțiale, prețurile acțiunilor băncilor/firmelor au scăzut semnificativ și se așteaptă să facă acest lucru și mai departe, iar criza este de așteptat să se încheie. Toate aceste elemente ar putea contribui la limitarea surselor de capital privat, precum și la diminuarea eforturilor.

Deleveraging În macroeconomie

Din perspectivă macroeconomică, reducerea îndatorării ar implica o reducere a nivelului datoriilor în mai multe sectoare ale economiei.

Acest lucru s-ar putea întâmpla ca rezultat al întreprinderilor private și al guvernului care încearcă să-și reducă gradul de îndatorare globală. Reducerea efectului de levier la nivel macro poate ajuta la îmbunătățirea stabilității financiare a unei economii și la reducerea riscului de neplată.

Prin urmare, reducerea simultană a nivelurilor de pârghie în numeroase sectoare private și publice, scăzând datoria globală a economiei față de PIB-ul nominal, este cunoscută sub numele de deleveraging macroeconomic.

Fiecare criză financiară majoră de la începutul timpurilor a fost urmată de o perioadă lungă de reducere a efectului de îndatorare, care durează în medie de șase până la șapte ani.

Episoade istorice de deleveraging

Au existat mai multe perioade de deleveraging în trecut, cea mai recentă fiind Marea Recesiune care a început în 2007-2008.

Alte episoade includ:

1. Reducerea efectului de levier în urma prăbușirii de pe Wall Street din 1929, care poartă numele de Marea Depresiune.
2. Deleveraging după cel de-al doilea război mondial în anii 1940
3. Deleveraging în anii 1970 în urma crizei petrolului
4. Deleveraging la începutul anilor 1990 după prăbușirea Uniunii Sovietice.

Tehnici de deleveraging

Există mai multe tehnici diferite care pot fi utilizate pentru a reduce efectul de levier al unei companii. Unele metode comune includ:

1. Vânzarea activelor

O modalitate de a reduce efectul de îndatorare este prin vânzarea unora dintre activele companiei. Acest lucru poate ajuta la îmbunătățirea fluxului de numerar și la reducerea nivelului datoriilor. Acesta este poate cel mai direct mod de a reduce efectul de levier. Prin vânzarea anumitor active, companiile sau gospodăriile își pot reduce nivelul total al datoriei.

2. Utilizarea rezervelor de numerar

O altă modalitate de a reduce efectul de îndatorare este utilizarea rezervelor de numerar pentru a plăti datoria. Acest lucru poate ajuta la îmbunătățirea stabilității financiare și la reducerea șanselor de neplată. Companiile sau gospodăriile pot alege, de asemenea, să-și folosească rezervele de numerar pentru a plăti datoria.

3. Negocierea cu creditorii

O altă opțiune este să negociezi cu creditorii pentru restructurarea datoriilor. Acest lucru poate ajuta la reducerea plăților dobânzilor și la îmbunătățirea fluxului de numerar. De asemenea, va facilita rambursarea datoriilor.

Ce face ca efectul de pârghie să fie atât eficient, cât și distructiv?

Levierul este utilizarea datoriilor pentru a cumpăra active. Ideea este că poți folosi banii altora pentru a-ți mări profiturile.

De exemplu, să presupunem că doriți să cumpărați un bloc de apartamente de un milion de dolari. Ai putea depune 200.000 de dolari din banii tăi și ai putea împrumuta ceilalți 800.000 de dolari. Dacă valoarea proprietății crește cu 10%, atunci rentabilitatea investiției dvs. ar fi de 25% (200.000 USD/800.000 USD).

Cu toate acestea, pârghia este o sabie cu două tăișuri. Deși vă poate ajuta să obțineți profituri mai mari, vă poate, de asemenea, amplifica pierderile.

De exemplu, să presupunem că valoarea proprietății scade cu 10%. Acum rentabilitatea investiției dvs. ar fi de -25% (200.000 USD/800.000 USD).

După cum puteți vedea, efectul de pârghie poate fi atât eficient, cât și distructiv. De aceea este important să-l folosești cu înțelepciune.

Cum deleveraging poate ajuta la îmbunătățirea stabilității financiare

Reducerea efectului de levier poate fi un proces dificil, dar poate ajuta la reducerea riscului de neplată și la îmbunătățirea stabilității financiare. Când este făcută corect, deleveraging poate ajuta o companie să devină mai stabilă financiar prin:

1. Reducerea șanselor de neplată
2. Îmbunătățirea fluxului de numerar
3. Scăderea costului datoriei
4. Facilitând obținerea de noi finanțări

Datorii toxice și deleveraging

Datoria toxică este definită ca o datorie greu de rambursat. Acest tip de datorie poate fi toxic pentru o companie deoarece poate duce la incapacitate de plată și la instabilitate financiară.

O modalitate de a reduce efectul de îndatorare este prin vânzarea unora dintre activele companiei. Acest lucru poate ajuta la îmbunătățirea fluxului de numerar și la reducerea nivelului datoriilor. Dacă o companie are multe datorii toxice, atunci vânzarea activelor poate fi cea mai bună opțiune.

Manipulare cu prudență

Deși reducerea efectului de levier poate fi un instrument util, este important să o gestionați cu prudență. Reducerea efectului de levier prea rapid poate duce la dificultăți financiare și chiar la faliment.

Este important să lucrați cu un consilier financiar pentru a dezvolta o strategie de reducere a efectului de levier care este potrivită pentru dvs. Aceștia vă pot ajuta să vă evaluați situația financiară și să dezvoltați un plan care este adaptat nevoilor dumneavoastră unice.

Impactul reducerii efectului de levier asupra economiei

Economia globală resimte încă efectele deleveraging care a început în 2007. Deleveraging este atunci când companiile, gospodăriile sau guvernele plătesc datoria. Acest lucru se poate face prin vânzarea de active, utilizarea rezervelor de numerar sau negocierea cu creditorii.

Criza globală a creditelor din 2008 a afectat toate industriile, iar renașterea activității economice care a urmat a fost tranzitorie. Drept urmare, multe afaceri și-au închis definitiv porțile în urma crizei financiare, lăsând angajații fără loc de muncă.

Industria bancară a fost deosebit de puternic afectată de recesiune; a trebuit să răspundă imediat pentru a ajuta clienții să-și recapete accesul la împrumuturi din cauza ratelor dobânzilor crescute și a disponibilității reduse.

Reducerea efectului de levier în numeroase sectoare poate înăbuși dezvoltarea economică, provocând o reducere a finanțării și mai multe obstacole în obținerea de împrumuturi comerciale.

Faptul că băncile preferă să acorde împrumuturi unor firme mai puțin riscante, pe măsură ce procesul de deleveraging urmează după o criză financiară substanțială se datorează dorinței lor de numerar rapid.

Acest lucru face ca întreprinderilor mici și mijlocii să li se refuze împrumuturile bancare, ceea ce duce ulterior la prăbușirea acestora, deoarece nu vor putea găsi banii necesari activităților operaționale.

În plus, pentru a plăti datoria, întreprinderile cu probleme trebuie să-și vândă activele, ceea ce duce la o scădere a prețurilor activelor. Ponderea deflației pune o presiune suplimentară asupra datoriilor, închidend investițiile și reducând numărul de angajați în întreaga companie pentru a reduce cheltuielile generale de afaceri.

În primii câțiva ani de reducere a datoriilor, consumul și PIB-ul unei țări scad, ceea ce duce la o spirală descendentă. Pentru a contracara efectele secundare nocive ale recesiunii, guvernul va fi obligat să acționeze. Cursul de acțiune poate include măsuri keynesiene de stimulare sau alte politici fiscale expansioniste.

Guvernul intervine pentru a oferi o plasă de siguranță pentru lucrătorii care și-au pierdut locurile de muncă și, de asemenea, pentru a încuraja firmele să continue producția prin acordarea de împrumuturi și subvenții.

O creștere a deleveraging are un impact negativ asupra economiei. Poate duce la creșterea șomajului, la o creștere economică mai scăzută și la creșterea datoriilor publice. Reducerea efectului de îndatorare este un proces necesar după o criză financiară, dar ar trebui făcută cu atenție pentru a evita alte daune economice.

Avantajele reducerii efectului de levier

1. Reduceți plățile de dobândă

Deleveraging poate ajuta la reducerea sumei plăților de dobândă pe care o companie trebuie să le efectueze. Acest lucru poate elibera fluxul de numerar și poate îmbunătăți stabilitatea financiară.

2. Îmbunătățiți fluxul de numerar

Deleveraging poate îmbunătăți, de asemenea, fluxul de numerar al unei companii. Acest lucru se datorează faptului că vânzarea de active poate genera numerar care poate fi folosit pentru a plăti datoria.

3. Reduceți nivelul datoriilor

Reducerea efectului de îndatorare poate ajuta la reducerea nivelului general al datoriilor unei companii. Acest lucru poate îmbunătăți stabilitatea financiară și poate facilita obținerea de noi finanțări în viitor.

4. Îmbunătățiți stabilitatea financiară

Deleveraging poate ajuta la îmbunătățirea stabilității financiare a unei companii. Acest lucru se datorează faptului că poate reduce nivelul datoriilor și poate îmbunătăți fluxul de numerar.

5. Creșteți valoarea pentru acționari

Deleveraging poate, de asemenea, să crească valoarea pentru acționari. Acest lucru se datorează faptului că poate îmbunătăți stabilitatea financiară a unei companii și poate facilita obținerea de noi finanțări în viitor.

Dezavantajele reducerii efectului de levier

1. Risc de dificultăți financiare

Reducerea efectului de levier prea rapid sau agresiv poate pune o companie în pericol de dificultăți financiare. Acest lucru se datorează faptului că poate duce la vânzări de active la prețuri de vânzare de foc și la dificultăți de îndeplinire a obligațiilor financiare.

2. Deteriorarea bonității

Deleveraging poate afecta, de asemenea, bonitatea unei companii. Acest lucru se datorează faptului că poate duce la niveluri mai mari ale datoriilor și la reducerea fluxului de numerar.

3. Dificultate în obținerea de noi finanțări

De asemenea, reducerea efectului de levier poate îngreuna pentru o companie obținerea de noi finanțări. Acest lucru se datorează faptului că creditorii pot vedea compania ca fiind mai puțin stabilă financiar.

4. Perspective de creștere reduse

Deleveraging poate reduce, de asemenea, perspectivele de creștere ale unei companii. Acest lucru se datorează faptului că poate duce la vânzări de active și investiții reduse.

5. Costuri crescute

Deleveraging poate crește, de asemenea, costurile unei companii. Acest lucru se datorează faptului că poate duce la plăți mai mari ale dobânzilor și la creșterea costurilor îndatorării.

Concluzie!

Reducerea efectului de îndatorare este un proces necesar după o criză financiară, dar ar trebui făcută cu atenție pentru a evita alte daune economice.

Pe nota finală, se poate spune că este o sabie cu două tăișuri. Deci, înainte de deleveraging, o companie ar trebui să ia în considerare cu atenție toate avantajele și dezavantajele.

Ce părere aveți despre deleveraging? Spune-ne în comentariile de mai jos!