Funcția de cerere – definiție, tipuri, formulă, exemple

Ce este funcția de cerere?

Funcția cererii este o ecuație care prezintă cererea pentru un produs sau serviciu în funcție de prețul acestuia și alte variabile, inclusiv venitul, preferințele și prețurile înlocuitorilor și complementelor. Funcția Cerere este o funcție matematică care descrie relația dintre preț și cantitatea cerută. Este folosit pentru a determina cât de mult dintr-un bun sau serviciu sunt dispuși să cumpere consumatorii la un anumit preț.

Un program de cerere este un tabel care arată cât de mult dintr-un bun sau serviciu sunt dispuși și capabili să cumpere consumatorii la prețuri diferite.

Funcția Cerere este un instrument puternic care poate fi folosit pentru a înțelege comportamentul consumatorilor și pentru a lua decizii cu privire la prețuri și producție. Companiile pot folosi Funcția Cerere pentru a stabili prețurile, pentru a înțelege cum se va schimba cererea ca răspuns la modificările prețurilor și pentru a prezice veniturile.

Funcția Cerere poate fi reprezentată sub formă de grafic, cu cantitatea cerută pe axa x și prețul pe axa y. Funcția Cerere va avea în mod obișnuit o curbă cu panta descendentă, ceea ce indică faptul că, pe măsură ce prețul scade, cantitatea cerută crește.

Înțeles funcția de cerere

În economie, funcția cererii este o funcție matematică care descrie cât de mult dintr-un bun sau serviciu sunt dispuși și capabili să cumpere consumatorii la diferite prețuri. Se bazează pe noțiunea de utilitate, care este o măsură a gradului de satisfacție sau de fericire pe care un consumator obține din consumul unui bun sau serviciu. Funcția de cerere este un instrument central în analiza microeconomică și are o gamă largă de aplicații.

Funcția cererii este de obicei reprezentată ca o curbă a cererii, care arată cantitatea de bun sau serviciu pe care consumatorii sunt dispuși să o cumpere la diferite prețuri. Curba cererii este de obicei înclinată în jos, ceea ce înseamnă că, pe măsură ce prețurile cresc, consumatorii sunt dispuși să cumpere mai puțin bun sau serviciu. O curbă liniară a cererii este o reprezentare grafică a câte unități dintr-un bun sau serviciu vor fi cerute la prețuri diferite, presupunând că toți ceilalți factori rămân constanți.

Există o serie de factori care pot afecta funcția Cerere, inclusiv venitul, prețurile mărfurilor aferente, gusturile și preferințele și prețurile viitoare așteptate. Funcția Cerere poate fi, de asemenea, afectată de modificări ale numărului de consumatori de pe piață sau de modificări ale datelor demografice ale acestora. Funcția cerere liniară este un caz special al funcției Cerere în care cantitatea cerută este o funcție liniară a prețului. Ecuația liniară a cererii este o linie dreaptă care reprezintă cât de mult dintr-un bun sau serviciu sunt dispuși să cumpere consumatorii la prețuri diferite.

Venitul marginal este venitul suplimentar pe care o firmă îl primește din vânzarea unei unități suplimentare de bun sau serviciu. Cu alte cuvinte, este venitul pe care firma îl primește din ultima unitate vândută. Funcția venitului marginal este egală cu prețul bunului sau serviciului minus Costul Marginal, care este costul producerii unei unități suplimentare a bunului sau serviciului.

Cererea consumatorului pentru un bun sau serviciu este utilitatea marginală pe care un consumator o obține din consumul încă o unitate din bun sau serviciu. Funcția cerere este o funcție matematică care descrie această relație. Funcția de ofertă este ecuația liniară care descrie cât de mult dintr-un bun sau serviciu este furnizat de vânzători la diferite prețuri. Funcția de ofertă are o pantă pozitivă, ceea ce înseamnă că pe măsură ce prețurile cresc, crește și cantitatea oferită.

Formula funcției de cerere

Funcția de cerere poate fi reprezentată prin următoarea ecuație:

Q = f(P,I,U)

Unde Q este cantitatea cerută, P este prețul, I este venitul și U este utilitatea.

Funcția de cerere poate fi reprezentată și prin următoarea ecuație:

Q = f(P, I, Px, Py)

Unde:

• Q = Cantitatea cerută
• P = Preț
• I = Venit
• Px = Prețul înlocuitorilor
• Py = Prețul complementelor

Tipuri de funcție de cerere

Există două tipuri de funcții de cerere: liniare și neliniare.

1. Funcția de cerere liniară

O funcție liniară a cererii este una în care cantitatea cerută este direct proporțională cu prețul. Aceasta înseamnă că, pe măsură ce prețul scade, cantitatea cerută crește cu o rată constantă.

2. Funcția de cerere neliniară

O funcție de cerere neliniară este una în care cantitatea cerută nu este direct proporțională cu prețul. Aceasta înseamnă că, pe măsură ce prețul scade, cantitatea cerută nu crește cu o rată constantă.

Cum să utilizați funcția de cerere

Funcția Cerere poate fi utilizată pentru a înțelege comportamentul consumatorului și pentru a lua decizii cu privire la prețuri și producție. Companiile pot folosi Funcția Cerere pentru a stabili prețurile, pentru a înțelege cum se va schimba cererea ca răspuns la modificările prețurilor și pentru a prezice veniturile.

Pentru a utiliza Funcția Cerere, întreprinderile trebuie să culeagă date privind veniturile, preferințele, prețurile înlocuitorilor și complementelor și cantitatea cerută. Aceste date pot fi colectate prin sondaje, interviuri și focus grupuri. Odată colectate aceste date, companiile le pot conecta în ecuația funcției cererii pentru a determina curba funcției cererii.

Odată ce curba funcției cererii este determinată, companiile o pot folosi pentru a lua decizii cu privire la prețuri și producție. De exemplu, dacă o afacere dorește să crească veniturile, poate scădea prețurile pentru a crește cantitatea cerută. În schimb, dacă o afacere dorește să scadă costurile, poate crește prețurile pentru a scădea cantitatea cerută.

Funcția de cerere inversă

Funcția de cerere inversă este o funcție matematică care descrie relația dintre cantitatea cerută și preț. Este folosit pentru a determina cât de mult dintr-un bun sau serviciu sunt dispuși să cumpere consumatorii la un anumit preț.

Funcția de cerere inversă poate fi reprezentată sub formă de grafic, cu cantitatea cerută pe axa x și prețul pe axa y. Funcția inversă a cererii va avea de obicei o curbă înclinată în jos, indicând că pe măsură ce prețul scade, cantitatea cerută crește.

Diferența dintre funcția de cerere și funcția de utilitate

Funcția Cerere este o funcție matematică folosită pentru a descrie relația dintre cantitatea cerută și preț, în timp ce Funcția de Utilitate este o funcție matematică care descrie relația dintre utilitate și cantitatea consumată.

Funcția Cerere este utilizată pentru a determina cât de mult dintr-un bun sau serviciu sunt dispuși să cumpere consumatorii la un anumit preț. Funcția de utilitate este utilizată pentru a determina cât de multă utilitate primește un consumator din consumul unui bun sau serviciu.

Funcția Cerere poate fi reprezentată sub formă de grafic, cu cantitatea cerută pe axa x și prețul pe axa y. Funcția de utilitate poate fi reprezentată sub formă de grafic, cu cantitatea consumată pe axa x și utilitatea pe axa y.

Atât Funcția Cerere, cât și Funcția Utilitate vor avea în mod obișnuit curbe înclinate în jos, indicând faptul că, pe măsură ce prețul unui bun sau serviciu scade, cantitatea cerută sau utilitatea crește.

Care sunt determinanții cererii?

1. Prețurile mărfurilor aferente

Prețurile mărfurilor aferente se referă la prețurile bunurilor sau serviciilor care sunt înlocuitori apropiati. De exemplu, prețul cafelei este un factor determinant al cererii de ceai. Dacă prețul cafelei scade, și cererea de ceai va scădea.

2. Venitul individului

Venitul este un alt factor determinant important al cererii. Venitul unei persoane determină câți bani trebuie să cheltuiască pe bunuri și servicii. Dacă venitul unei persoane crește, cererea de bunuri și servicii va crește și ea.

3. Gusturi și preferințe

Gusturile și preferințele se referă la gusturile și antipatiile consumatorului. Consumatorii vor cere mai mult un bun sau un serviciu dacă le place. De exemplu, dacă unui consumator îi place înghețata de ciocolată, va cere mai mult decât dacă nu îi place.

4. Gusturile consumatorilor

Gusturile consumatorilor se referă la preferințele consumatorului. Consumatorii vor cere mai mult de la un bun sau serviciu dacă îl preferă. De exemplu, dacă un consumator preferă înghețata de ciocolată, va cere mai mult din ea decât dacă nu o preferă.

5. Averea

Bogăția este un alt factor determinant important al cererii. Cu cât o persoană este mai bogată, cu atât trebuie să cheltuiască mai mulți bani pe bunuri și servicii. Dacă averea unei persoane crește, cererea de bunuri și servicii va crește și ea.

6. Așteptări cu privire la viitor

Așteptările cu privire la viitor se referă la convingerile unui consumator despre ceea ce se va întâmpla în viitor. Dacă un consumator se așteaptă ca prețul unui bun să crească în viitor, va cere mai mult acum.

7. Clima și vremea

Clima și vremea pot afecta, de asemenea, cererea. De exemplu, cererea de înghețată este mai mare pe vreme caldă decât pe vreme rece.

8. Starea afacerilor

Starea afacerilor se referă la nivelul general de activitate din economie. Când economia merge bine, afacerile fac bani și consumatorii au mai mulți bani de cheltuit. Aceasta are ca rezultat o creștere a cererii de bunuri și servicii.

Care este legea cererii?

Legea cererii este un principiu fundamental al economiei care afirmă că toate celelalte lucruri fiind egale, cantitatea cerută pentru un bun sau serviciu este invers legată de prețul acestuia. Legea cererii este reprezentată de natura înclinată în jos a curbei cererii.

Legea cererii spune că, pe măsură ce prețul unui bun sau serviciu scade, cantitatea cerută pentru acel bun sau serviciu va crește. În schimb, pe măsură ce prețul unui bun sau serviciu crește, cantitatea cerută pentru acel bun sau serviciu va scădea.

Motivele din spatele modificării ecuației cererii

1. Modificări ale veniturilor

O creștere a veniturilor va duce la o creștere a cererii de bunuri și servicii. Acest lucru se datorează faptului că, pe măsură ce veniturile cresc, oamenii au mai mulți bani de cheltuit pe bunuri și servicii.

2. Schimbări ale gusturilor, obiceiurilor și preferințelor

Schimbările în gusturi, obiceiuri și preferințe pot duce la o schimbare a cererii. De exemplu, dacă oamenii încep să prefere mâncarea sănătoasă în detrimentul fast-food-ului, cererea de fast-food va scădea.

3. Schimbări în mode și obiceiuri

Moda și obiceiurile pot afecta, de asemenea, cererea. De exemplu, cererea de îmbrăcăminte formală scade în timpul lunilor de vară, deoarece oamenii tind să se îmbrace mai puțin formal în această perioadă.

4. Schimbări în distribuția bogăției

Distribuția bogăției poate afecta și cererea. De exemplu, dacă bogații devin mai bogați și cei săraci devin mai săraci, cererea de bunuri de lux va crește, în timp ce cererea de produse de necesitate va scădea.

5. Schimbări ale populației

Schimbările populației pot duce, de asemenea, la o schimbare a cererii. De exemplu, dacă populația unui oraș crește, cererea de bunuri și servicii în acel oraș va crește și ea.

6. Publicitate și publicitate

Publicitatea și publicitatea pot avea un impact semnificativ asupra cererii. Reclamele pot convinge oamenii să cumpere un bun sau un serviciu pe care altfel nu l-ar fi cumpărat.

7. Modificarea valorii banilor

Valoarea banilor poate afecta, de asemenea, cererea. Dacă valoarea banilor scade, oamenii vor cere mai multe bunuri și servicii pentru că vor putea cumpăra mai multe cu aceeași sumă de bani.

Curba de cerere

În economie, curba cererii este un grafic care ilustrează legătura dintre preț și cantitatea cerută de consumatori. Graficul arată cum variază prețul unei mărfuri sau serviciu pe măsură ce crește cantitatea cerută.

Graficul cererii ilustrează legea cererii, care spune că atunci când prețul crește, consumatorii vor cumpăra mai puțin. Conform lui Kotler, pot fi posibile opt state de cerere -

1. Cerere negativă

Cererea negativă apare atunci când consumatorilor le displace produsul și oricât de mult scade prețul, nu vor să-l cumpere.

2. Cerere inexistentă

Cererea inexistentă este atunci când potențialii consumatori ai unui produs nu sunt conștienți că produsul chiar există pe piață. Cererea pentru acest produs poate fi creată printr-un marketing eficient.

3. Cerere latentă

Cererea latentă este atunci când clienții potențiali știu despre existența unui produs, dar nu au niciun interes să-l cumpere. Cererea pentru astfel de produse poate fi creată prin efectuarea unor mici modificări în produs sau în marketingul acestuia.

4. Cererea în scădere

Scăderea cererii este atunci când vânzările unui produs scad treptat în timp. Acest lucru se întâmplă atunci când un produs devine învechit sau are loc o schimbare a gustului consumatorilor.

5. Cerere neregulată

Cererea neregulată este atunci când vânzările unui produs nu sunt consistente și variază din când în când. Acest lucru se întâmplă atunci când produsul este sezonier sau este necesar doar în anumite perioade ale anului.

6. Cerere deplină

Cererea deplină este atunci când toți potențialii clienți ai unui produs îl cumpără și nu există loc pentru o creștere suplimentară a vânzărilor.

7. Cerere excesivă

Cererea excesivă este atunci când vânzările unui produs sunt mai mari decât ceea ce este necesar și există o lipsă de produs pe piață.

8. Cerere nesănătoasă

Cererea nesănătoasă este atunci când consumatorul cumpără un produs chiar dacă nu este bun pentru el. Acest lucru se întâmplă atunci când consumatorul este dependent de produs sau este sub influența presiunii colegilor.

Elasticitatea cererii

Elasticitatea cererii este o măsură a cât de mult se modifică cantitatea cerută a unui bun sau serviciu ca răspuns la o modificare a prețului.

Cererea elastică reprezintă o situație în care o mică modificare a prețului duce la o modificare mare a cantității cerute. Cererea inelastică reprezintă o situație în care o modificare a prețului are un efect redus sau deloc asupra cantității cerute.

Structura pieței și curba cererii

Curba cererii poate fi afectată de structura pieței în care se vinde un bun sau serviciu. Principalele tipuri de structuri de piață sunt concurența perfectă, concurența monopolistă, oligopolul și monopolul.

1. Concurență perfectă

În concurență perfectă, există mulți cumpărători și vânzători pe piață și toți vând produse identice. Curba cererii pentru un concurent perfect este perfect elastică deoarece o mică modificare a prețului va duce la o modificare mare a cantității cerute.

2. Concurenta monopolista

În concurența monopolistă, există mulți cumpărători și vânzători pe piață, dar ei vând produse ușor diferite. Curba cererii pentru un concurent monopolist este elastică deoarece o mică modificare a prețului va duce la o modificare a cantității cerute.

3. Oligopol

Într-un oligopol, există câțiva cumpărători și vânzători pe piață. Curba cererii pentru un oligopol este inelastică deoarece o mică modificare a prețului va avea un efect redus sau deloc asupra cantității cerute.

4. Monopol

Într-un monopol, există un singur cumpărător și vânzător pe piață. Curba cererii pentru un monopolist este inelastică deoarece o mică modificare a prețului va avea un efect redus sau deloc asupra cantității cerute.

Concluzie!

În final, putem spune că funcția cererii este o funcție matematică care definește relația dintre prețul unui bun sau serviciu și cantitatea cerută.

Funcția cererii este afectată de diverși factori, cum ar fi venitul, prețurile bunurilor aferente, gusturile și preferințele. Structura pieței în care se vinde un bun sau serviciu afectează și forma curbei cererii.

Acum, ce părere aveți despre funcțiile de cerere? anunțați-ne în comentariile de mai jos.